Dragii mei copii…
Pentru ca ati fost cuminti, va voi spune azi, in al 50-lea an din eternitate, o poveste.
A fost odata ca niciodata o fata nespus de frumoasa, care iubea muntii: mari, mici, impodobiti cu paduri, sau cu piscurile semete, care parca strapungeau cerul. Ii iubea, dar si ei o iubeau pe ea. Povesteau ani in sir povesti fara sfarsit. Ei ii vorbeau despre mileniile pe care le-au trait, de transformarile prin care au trecut, de misterele pe care au incercat sa le desluseasca. Iar ea, la randul ei, le povestea secretele ei, despre dorinta ei de a-si depasi conditia de om, de a sti si a intelege mai mult si mai multe.
De fapt, cel care o veghea si o sfatuia in tacere era Spiritul Muntilor, prietenul ei din totdeauna. El i-a spus: mergi mai sus si mai sus. De acolo poti vedea mai bine ce e frumos si ce e urat, ce e bun si ce e rau, ce ti se potriveste mai bine sufletului tau minunat si nelinistit.
Si ea l-a ascultat. A ajuns in varful muntelui si a spus: o, da, de aici vad totul cu mult mai bine. Ba chiar stiu si ce am de facut. Ce-ar fi sa invat sa zbor? De ce pasarile pot zbura si eu nu? De ce ele fac totul atat de usor si lin si eu nu pot?
Si a invatat. Si apoi a zburat. Spiritul Muntilor i-a zis: drum bun, aici ai invatat sa zbori , zboara mai departe, acolo unde vei afla cu mult mai multe lucruri minunate. Poti sa inveti sa te transformi intr-o stea, intr-un nor, sau in soare sau in luna.
Si asa a facut. Noroc ca Spiritul Muntilor a iubit-o si i-a luminat tot timpul drumul. 50 de ani i-au ajuns, a invatat ce a avut de invatat. Si a invatat multe. Restul e eternitate. Iar fata cea frumoasa s-a raspandit in mici stelute, pe care uneori nici nu le poti vedea, alteori le uiti.
Una este insa aici in inima mea, o pot vedea si nu o pot uita niciodata.
Mama
Draga Adi,
E un moment cand noi toti suntem in jurul Ioanei, imbratisand-o cu iubire si recunostiinta, uniti in durere, dar si in amintirile calde ale vietii noastre impreuna.
Te rog pune scrisoarea mea pe blogul Ioanei, ca ea sa o citeasca si sa se gandeasca la noi toti.
Love,
Mama